Īn obiectiv:
ţestoasa de apă
europeană

Emys orbicularis
(Linnaeus, 1758)

Legislaţie

Prin Legea nr. 13 din 1993 România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa - cunoscută sub numele de Convenţia de Berna. Astfel România s-a obligat să adopte măsurile necesare pentru protejarea vieţii sălbatice şi a biotopurilor caracteristice speciilor de animale şi plante menţionate în anexele legii. Conform acestor anexe ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis este o specie strict protejată fiind inclusă în Anexa II. Cât de frecvent au fost ţestoasele de apă “salvate” datorită a acestei legi nu se ştie, dar am o vagă idee că nu de multe ori. Din nefericire acest aspect este adevărat şi pentru celelalte specii listate în anexe.

Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice - împreună cu Directiva 79/409/CEE - s-a datorat necesităţii compatibilizării legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. Această directivă are ca scop asigurarea conservării biodiversităţii prin protejarea habitatelor naturale, a florei ş faunei sălbatice de pe teritoriul statelor membre a Uniunii Europene şi prevede constituirea unei reţele de arii speciale de conservare denumită Natura 2000. Astfel s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Această ordonanţă a adus un tribut considerabil protecţiei habitatelor şi a speciilor, însă nu prin acordarea de statuturi de protecţie cât prin obligaţia creării a siturilor de importanţă comunitare. Astfel ţestoasa de apă europeană este listată în Anexa 3, anexă ce cuprinde numele speciilor de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare. Datorită acestui statut unele zone propuse sunt prioritizate şi prin prezenţa a acestei specii. Procesul de desemnare nu s-a finalizat nici în acest moment - la sfârşitul anului 2010 - şi este în continuare posibilă desemnarea a noi situri.

Specia apare listată şi în Anexa 4a deschisă pentru speciile de interes comunitar, care necesită o protecţie strictă. Însă acest statut, în general ineficient, îi este acordat şi de Legea 13/1993.

Ţestoasa de apă europeană este listată şi în lista roşie a Uniunii Internaţionale a Conservării Naturii şi a Resurselor Naturale (IUCN). Ea aici apare cu statutul de “near threatened” (aproape ameninţată). Însă se prevede că într-un viitor foarte apropiat având în vedere statutul vulnerabil actual al speciei, specia va urca pe următoare treaptă de protecţie. În Cartea roşie a vertebratelor din România specia apare cu statutul de specie vulnerabilă (:“specii cu riscul de a dispărea în viitor, pe termen mediu, ele putând deveni specii în pericol”). Din conţinutul acestei lucrări nu ne dăm seama cum s-a acordat acest statut, dar este adevărat că specia în multe locaţii din arealul ei poate fi considerată chiar şi în pericolul iminent de a dispărea.Statuturile de protecţie pot fi efective în cazul exemplarelor sustrase din natură, dar cea mai bună metodă de protecţie rămâne protejare integrală a habitatelor ocupate.Conform ordonanţei de urgenţă este interzisă “a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie, c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură (punct posibil listat doar pentru speciile de păsări, dar care poate fi folosit şi în cazul reptilelor), d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă şi f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic” (cap. III, art. 33, aliniamentul 1).

[acest text este extras din lucrarea "În obiectiv: ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis" (Sos, 2011)]

 

Cum scriem o reclamaţie? 

 

[Un exemplu în caz de vânzare pe net. Se poate adapta şi pentru alte cazuri] 
 
    Către
    Agenţia pentru Protecţia Mediului ___,
    Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţul ___ 
 
    Subsemnatul, ___ ___, domiciliat in ___, str. ___ nr. ___, cod poștal ___, posesor al CI seria ___ numărul ___, CNP ___, prin prezenta sesizez deținerea și comercializarea ilegală a unui exemplar de țestoasă de uscat (Testudo hermanni, Testudo graeca) sau de ţestoasă de apă (Emys orbicularis) de ___cm, fără acte de proveniență, în ___, județul ___. Cred că acest exemplar provine din natură.
 
    Numele deținătorului este ___ ___ cu domiciliul în localitatea ___, județul ___ cu adresa de e-mail ___ şi numărul de telefon ___.
 
    Anunțul de vânzare a fost publicat pe site-ul ___: "text anunţ".
 
[Urmează o parte opţională.]  
 
    Menționez faptul că am luat legătura cu deținătorul țestoasei și l-am informat asupra situației și legilor care îi interzic comercializarea. Din păcate, deţinătorul nu a fost interesat de acest aspect ilegal. 
 
   Vă reamintesc, că specia este listată în Anexa 3 ca specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi în Anexa 4A ca specie de interes comunitar, care necesită o protecţie strictă, a Ordonanţei de Urgenţă nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 şi apare şi în lista CITES, Anexa 2.

[Aici se pot cita părţi din legi]. 
 
    Exemplarul de vânzare este extrem de important pentru perpetuarea speciei. Vă rog respectuos să faceți tot posibilul pentru recuperarea și eliberarea în siguranță a sa.  
 
    În caz de recuperare a ţestoaselor este imperativ a afla de la deţinător exact locaţia sau zona de unde ţestoasa a fost capturată, fiindcă ţestoasa trebuie eliberată în acelaşi loc! În cazul când locaţia este necunoscută (dar este de preferat şi cazurile când se cunoaşte provenienţa) este important contactarea specialiştilor pentru a găsi un loc de eliberare propice pentru ţestoase în habitatul lor natural şi în zona lor de distribuţie naturală! 
 
    Pentru mai multe informaţii şi suport îl puteţi contacta pe Tibor Sos, biolog la Asociaţia Grupul Milvus, Târgu Mureş, care se ocupă cu protecţia şi reintroducerea ţestoaselor în natură (mobil: 0735 878 519 begin_of_the_skype_highlighting            0735 878 519      end_of_the_skype_highlighting).
 
 
Cu stimă, ___

Data ___ 

 

 

 

Unde să eliberăm ţestoasele de apă europene?

DECI ÎN CAZUL ÎN CARE DEŢINEŢI ŢESTOASE DE APĂ EUROPENE, ELIBERAŢI-LE, DAR NU FIINDCĂ SUNT PROTEJATE, CI PENTRU BINELE SPECIEI! 

Nu toate habitatele umede sunt potrivite pentru ţestoase! Eliberarea lor este cea mai potrivită în areale cu populaţii de ţestoase cât mai aproape de zona în care a fost găsită ţestoasa! Însă cel mai potrivit ar fi să fie eliberate chiar în locurile de unde au fost sustrase! Găsiţi habitate cu maluri cu stufăriş şi ape mai puţin adânci - aspect important pentru ţestoasele de dimensiuni mai mici. Încercaţi în zone cât mai puţin deranjate de oameni, de pescari, de circulaţie!

Puteţi alege din următoarele locaţii de pe hartă! Folosiţi Google Earth!

 

Unde să eliberăm ţestoase autohtone în zona Bucureştiului

[În construcţie]

Balta Comăna

Lacul Căldăruşeni

Canalul Călăraşi şi Iezerul

Balta (nu Lacul) Moştiştea

Lacul Mihăileşti

Dacă ştiţi zone excelente cu ţestoase, scrieţi mai jos!

 

Recent Videos

1910 views - 0 comments
1960 views - 0 comments
1874 views - 0 comments
1860 views - 0 comments